Welcome, Mariana Tabuncic!

În conflicul israeliano-palestinian pacea nu se prevede, o declară chiar oficialii din cadrul ministerului israelian de externe, care, în cadrul unei întîlniri cu jurnaliştii din Moldova, Rusia, Ucraina şi Belarus, au menţionat că acest conflict poartă mai degrabă un caracter emoţional, din cauza sutelor de mii de persoane care de-a lungul anilor au fost nevoite să migreze în sau din aceste teritorii. Chiar şi aşa, oficialii israelieni dau asigurări că acest conflict se află sub control, iar la moment prioritatea numărul unu constă în gestionarea corectă a diferendului şi evitarea cu orice preţ a escaladării unui nou conflict armat dintre palestinieni şi israelieni.

Aceeaşi poziţie o împărtăşesc şi oficialii palestinieni, care susţin că nu-şi doresc declanşarea unui nou război. Mustafa Bargutti, secretarul general al Partidului „Iniţiativa naţională palestiniană”, spune că Palestina va utiliza doar rezistenţa paşnică pentru a-şi proteja drepturile. „Utilizarea armelor de către noi ar fi foarte dorită de către Israel, noi însă nu vom recurge la astfel de metode, pentru a nu da motive israelienilor să ne atace. Strategia pe care o aplicăm noi este să atragem de partea noastră opinia publică internaţională”, susţine Bargutti.

În anul 1947, ONU a adoptat o rezoluţie prin care Palestina urma să fie separată în doua state, unul evreu şi unul arab. Potrivit acesteia, Israelul trebuia să controleze 55% din teritorii, iar Palestina 45%. Prevederile acestei rezoluţii aşa şi nu au fost puse în aplicare nici pînă în prezent, fiecare dintre părţi considerînd că are dreptul exclusiv asupra tuturor acestor teritorii. Relaţiile dintre evrei şi palestnieni au fost marcate de trei războaie – 1947, 1967 şi 1973, de fiecare dată victoria fiind de partea Israelului.

Pentru a-şi extinde teritoriile, Istraelul a recurs la tactica construirii aşezărilor evreieşti în teritoriile palestiniene. Mai mult decît atît, pentru a motiva cetăţenii israelieni să-şi construiască locuinţe noi în aceste teritorii, oficialităţile de la Tel Aviv oferă acestora posibilitatea să-şi construiască locuinţe în condiţii extrem de avatajoase. Astfel, dacă în teritoriile controlate de Israel costul unei case se ridică la cîteva milioane de euro, atunci în teritoriile palestiniane o casă poate fi construită cu cîteva zeci de mii de euro. În rezultatul aplicării de către Israel a acestei strategii, Mustafa Bargutti susţine că la moment Palestina a ajuns să controleze doar 11% din teritoriile sale. „Pentru a putea continua negocierile paşnice cu Israelul noi nu cerem decît stoparea construcţiei aşezărilor evreieşti pe teritoriile noastre”, spune oficialul palestinian.

Pe de altă parte, autorităţile israeliene au aporbat deja un plan cu privire la construcţia a circa 300 de obiective în Ierusalimul de Est. Oficialii susţin însă că nu este vorba de construcţia unor noi aşezări, ci de construcţia unor obiective sociale extrem de necesare în interiorul localităţilor construite anterior, fiind vorba în special de şcoli grădiniţe, instituţii de menire socială.

Aşa sau altfel, Palestina se simte strîmtorată de aceste construcţii şi condiţionează dialogul paşnic doar cu încetarea construcţiilor, considerînd că prin acţiunile sale „Israelul face tot posibilul pentru a lichida şansele privind reluarea negocierilor”.

În acelaşi timp, oficialii israelieni susţin că adevărata cauză a stopării negocierilor constă în nedorinţa conducerii palestiniene de a continua dialogul paşnic. Mai mult decît atît, oficialii din cadrul ministerului israelian de externe nu cred în posibilitatea semnării unui acord între cele două părţi, motiv pentru care îşi concentrează eforturile doar asupra „gestionării” corecte a conflictului. „Soluţionarea acestui conflict pe parcursul unui an de zile sau într-un viitor previzibil este un obiectiv prea ambiţios”, susţin oficialii ministerului de externe.

Şeful Misiunii UE în Israel Andrew Standly a declarat în cadrul unei întîlniri cu jurnaliştii din Moldova, Rusia, Ucraina şi Belarus că UE îi revine un rol foarte important în soluţionarea acestui conflict, nu doar din punct de vedere diplomatic şi politic, dar şi prin acordarea unui sprijin financiar substanţial. Anual UE cheltuie $1 mlrd. pentru susţinerea autonomiei palestiniene. „Formula de compromis pe care o vede UE este crearea a două state pentru două popoare, avînd ca bază hotarul stabilit în anul 1949 cu anumite modificări nesemnificative. Noi pledăm anume pentru această variantă şi considerăm că ea este unica posibilitate de a soluţiona paşnic conflictul”, susţine Standly, care mai consideră că „formarea noilor aşezări de către Israel pe teritoriul palestinian contravine normelor dreptului european”.

Nu este exclus că încercarea de a stabili principalul vinovat în acest conflict nu avea sorţi de izbîndă. Şi asta pentru că ambele părţi sînt ferm convinse că dreptatea este anume de partea lor şi evită cu desăvîrşire să se recunoască unii pe alţii, invocînd fiecare drepturi incontestabile asupra acestor teritorii. Totodată, acuzaţiile de atacuri militare reciproce nu apropie soluţionarea conflictului, ba dimpotrivă, îl îndepărtează. În acelaşi timp, gradul mare de intoleranţă dintre palestinieni şi israeleni, fie că este vorba de relaţii la nivel înalt sau în rîndul cetăţenilor simpli, fac imposibilă soluţionarea conflictului, cel puţin pentru moment.